După creșterea robustă de 4,1% din 2019, economia s-a luptat atât cu efectele asupra sănătății, cât și cu cele de natură economică ale crizei profunde și rare declanșate de pandemia de COVID-19.
Datele arată că economia României s-a contractat cu -3,9% în 2020. Cu toate acestea, acest declin s-a dovedit a fi mai puțin sever decât media UE. În general, impactul economic a fost asimetric între sectoare. Închiderea companiilor și limitele asupra mobilității au avut un impact disproporționat asupra sectorului de producție, asupra hotelurilor și restaurantelor, industriei de divertisment și comerțului cu amănuntul.
Determinat de creșteri ale salariilor publice și de o piață a muncii tensionată care a dus la o creștere a venitului disponibil, consumul privat a avut în 2019 o contribuție majoră la creștere . Cu toate acestea, în 2020 situația s-a schimbat complet, cu impunerea carantinei care a dus la o scădere de -3% a consumului intern.
Reducerea cererii, scăderea prețurilor la energie și decelerarea creșterii salariale au determinat scăderea inflației de la un vârf pe 5 ani de 5,4% în 2018 la 2,1% la sfârșitul anului 2020. Prețurile la alimente au crescut cel mai mult la începutul anului și au fost principala componentă inflaționistă, dar ulterior au scăzut în toamnă. Cu toate acestea, inflația de bază, care exclude componentele volatile, cum ar fi prețurile la energie, a rămas destul de ridicată pe tot parcursul anului 2020, ajungând la 3,5% la sfârșitul anului.
Investițiile au crescut semnificativ în 2019 și au avut cea mai mare contribuție la creștere în ultimul deceniu, pe fondul creșterii cheltuielilor publice cu infrastructura și al unui sector de construcții privat în plină expansiune. Pe parcursul primelor două trimestre ale anului 2020, investițiile publice și-au continuat tendința ascendentă, dar criza COVID-19 a forțat autoritățile să-și reorienteze resursele către protejarea locurilor de muncă și păstrarea lichidității întreprinderilor pentru restul anului 2020, în timp ce sectorul privat a blocat cheltuielile de capital ca urmare a unei incertitudini crescute. Cu toate acestea, investițiile au contribuit în continuare pozitiv la creșterea economică în 2020, întrucât construcțiile s-au menținut relativ stabile pe tot parcursul anului.
Dezechilibrele externe au crescut în 2019, iar criza COVID-19 a avut un impact redus asupra corectării acestora. Deficitul contului curent a rămas la peste 4% din PIB de la sfârșitul anului 2018, deoarece importurile au crescut mai repede decât exporturile. Exporturile de bunuri au scăzut cu 9,9% în 2020, în timp ce importurile au scăzut cu 6,6% față de 2019. O scădere accentuată a fluxurilor de investiții străine directe (ISD) la începutul anului 2020 a diminuat ușor deficitul de cont financiar, dar intrările de portofoliu, pe măsură ce guvernul a împrumutat de pe piețele externe, au crescut semnificativ în cursul anului 2020. Datoria externă totală s-a stabilizat la aproximativ 50% din PIB înainte de criza COVID-19 și a crescut până la aproximativ 55% din PIB spre sfârșitul anului 2020.
Piața de capital din București a avut o performanță satisfăcătoare începând cu 2015, cu rezultate bune raportate la vecinii din regiune ai României, cu excepția Ungariei. În 2019, piața internă de capital și-a revenit din șocul cauzat de Ordonanța de urgență nr. 114/2018, care viza domeniul bancar, industria energetică și a telecomunicațiilor. Bursa de Valori București a scăzut cu aproximativ 16% în martie 2020, pe fondul șocului financiar de pe piețele mondiale provocat de pandemia de COVID-19. Cu toate acestea, în urma promovării în septembrie 2020 la statutul de piață emergentă și a lichidității suplimentare în sectorul financiar, este de așteptat ca indicele de piață să-și revină, depășind nivelul înregistrat înainte de criza COVID-19.
Riscul de țară al României, reflectat parțial în randamentele aferente obligațiunilor guvernamentale, a fost mai mare decât al vecinilor săi din regiune începând cu 2017, în principal din cauza poziției fiscale de bază mai slabe. După șocul din martie 2020, care a crescut randamentele aferente obligațiunilor de stat, expansiunea monetară globală a condus la o scădere semnificativă a randamentelor pentru restul anului 2020, apropiindu-se de dobânda plătită de guvernele polonez și maghiar (a se vedea mai jos).
Leul a scăzut constant față de euro în ultimii 4 ani, având în vedere presiunile duble ale deficitului fiscal și inflația mai mare. Cu toate acestea, banca centrală a avut un control ferm asupra stabilizării cursului de schimb la nevoie, ducând la o depreciere mai graduală, în comparație cu, de exemplu, volatilitatea forintului maghiar.
Sectorul bancar a rămas bine capitalizat pe tot parcursul anului 2020, cu o rată de adecvare a capitalului de 22,8% în septembrie 2020, parțial din cauza deciziei de relaxare a reglementărilor prudențiale la nivelul UE. Începând cu anul 2008, băncile au crescut progresiv finanțarea din depozitele locale și au redus treptat dependența de datoria externă. Raportul dintre credite și depozite a scăzut de la peste 120% în 2012 la sub 70% în a doua jumătate a anului 2020, pe fondul creșterii mai lente a creditelor. Calitatea activelor s-a îmbunătățit, de asemenea, întrucât rata creditelor neperformante (NPL) a fost împinsă sub 4% în decembrie 2020. Cu toate acestea, odată ce cu închierea moratoriului privind plata ratelor la credite, riscul unei creșteri a ratei creditelor neperformante rămâne relativ ridicat.
După o expansiune fiscală considerabilă, care a început serios în 2016, când guvernul a adoptat o serie de reduceri de impozite, reduceri ale contribuțiilor sociale, creșteri salariale în sectorul public și creșteri ale pensiilor, deficitul fiscal a atins 4,6% din PIB în 2019. În 2020, pe fondul sprijinului fiscal fără precedent acordat companiilor și angajaților și al scăderii activității economice, deficitul fiscal a crescut la 9,8% din PIB (a se vedea graficul de mai jos). În mod îngrijorător, deficitul structural rămâne ridicat. Acest lucru explică de ce România a fost singura țară din UE care a făcut obiectul procedurii de deficit excesiv în 2020.
În ciuda situației fiscale dificile, accesul pieței la finanțare în condiții favorabile rămâne puternic, având în vedere politica de acomodare a băncii centrale. Datoria publică a rămas moderată în raport cu standardele regionale, în ciuda împrumuturilor masive ale statului în 2020, ajungând la 47,7% din PIB la sfârșitul anului 2020. Datoria publică externă a crescut în 2020 ca urmare a mai multor emisiuni de euroobligațiuni care au finanțat deficitul. Datoria pe termen scurt cu scadența de până la un an a scăzut la aproximativ 12% din datoria publică totală la sfârșitul anului 2020, întrucât guvernul s-a bazat în principal pe emisiunile de obligațiuni pe termen mediu.
În 2020, Banca Națională a României (BNR) a reacționat prompt la șocul COVID-19 și și-a redus rata dobânzii de politică monetară în trei pași la un minim istoric de 1,50%. Acest lucru a fost determinat de inflația care a atins cel mai scăzut punct din ultimii trei ani în decembrie 2020. BNR a oferit, de asemenea, lichidități instituțiilor de credit prin tranzacții repo și a achiziționat obligațiuni de stat în valoare de 570 milioane EUR de pe piețele secundare până în decembrie 2020, deoarece lichiditatea din sectorul financiar s-a îmbunătățit în ultimele două trimestre. Reducerea ratei dobânzii de politică monetară a fost urmată de o scădere semnificativă de 3 luni în ROBOR, care a avut o medie de 2,04% în decembrie 2020.
Guvernul a introdus un pachet de sprijin similar cu cel din alte țări, axat pe protejarea lichidităților și a ocupării forței de muncă, deși oarecum mai mic ca pondere din PIB (aproximativ 4,5%). Măsurile-cheie care afectează direct bugetul de stat au inclus: (1) Relaxarea și amânarea obligațiilor fiscale; (2) Rambursarea mai rapidă a TVA-ului; (3) Scheme de sprijin pentru ocuparea forței de muncă, inclusiv un sistem de reducere a programului de lucru (Kurzarbeit), funcțional și în 2021 (reprezentând 0,75% din PIB). Alte măsuri includ garanții de credit de stat acordate IMM-urilor și companiilor mari de aproximativ 1,2% din PIB, scheme de subvenții acordate IMM-urilor finanțate din fonduri UE și un moratoriu de plată a împrumuturilor atât pentru firme, cât și pentru cetățeni de până la nouă luni (funcțional până la mijlocul anului 2021).
Sectorul bancar a rămas bine capitalizat pe tot parcursul anului 2020, cu o rată de adecvare a capitalului de 22,8% în septembrie 2020, parțial din cauza deciziei de relaxare a reglementărilor prudențiale la nivelul UE. Începând cu anul 2008, băncile au crescut progresiv finanțarea din depozitele locale și au redus treptat dependența de datoria externă. Raportul dintre credite și depozite a scăzut de la peste 120% în 2012 la sub 70% în a doua jumătate a anului 2020, pe fondul creșterii mai lente a creditelor. Calitatea activelor s-a îmbunătățit, de asemenea, întrucât rata creditelor neperformante (NPL) a fost împinsă sub 4% în decembrie 2020. Cu toate acestea, odată ce cu închierea moratoriului privind plata ratelor la credite, riscul unei creșteri a ratei creditelor neperformante rămâne relativ ridicat.
FIC se așteaptă ca PIB-ul să își reia creșterea în 2021 după o contracție semnificativă în 2020. În ultima noastră prognoză, estimăm că PIB-ul va reveni cu 5,1% în 2021. Redresarea este condiționată de o normalizare treptată a activității economice și a situației de sănătate publică atât din România, cât și din țările principalilor săi parteneri economici și, pe termen mediu, de reluarea reformelor structurale pe fondul absorbției fondurilor de redresare acordate de UE. Planul național de redresare și reziliență va fi un instrument-cheie în orientarea reformelor structurale și a investițiilor pe termen mediu pentru a face din România o societate mai ecologică, mai competitivă și mai incluzivă. Un alt instrument-cheie este Pactul verde european, o nouă strategie de dezvoltare care vizează transformarea UE într-o societate mai echitabilă și mai prosperă, cu o economie modernă, eficientă din punct de vedere al resurselor și competitivă, în care nu există emisii nete de gaze cu efect de seră în 2050 și unde creșterea economică este decuplată de utilizarea resurselor. Consolidarea fiscală pe termen mediu ar trebui să fie, de asemenea, o prioritate principală pentru guverne în cadrul procedurii de deficit excesiv a UE.
Conform celui mai recent raport al Comisiei Europene cu privire la Mecanismul de cooperare și verificare (MCV) publicat în octombrie 2019, reformele necesare pentru a inversa regresia din anii anteriori nu au fost încă adoptate, dar angajamentul noului guvern de a implementa recomandările raportului MCV este un prim semn pozitiv. Prioritățile-cheie rămân asigurarea independenței judiciare, corectarea codurilor penale și lupta împotriva corupției. Mai mult, eficiența elaborării politicilor și predictibilitatea progresului legislativ ar trebui îmbunătățite, alături de digitalizarea serviciilor și instituțiilor publice, care va contribui la combaterea economiei informale și la îmbunătățirea climatului de afaceri.
Pe lângă prioritățile menționate mai sus, problemele-cheie care trebuie abordate pentru a sprijini creșterea sectorului privat sunt:
Calitatea infrastructurii de transport este încă sub standardele UE. Extinderea unei rețele rutiere și feroviare de înaltă calitate, pe porțiuni mai mari din țară, rămâne printre cele mai importante priorități de încurajare a dezvoltării regionale și atragere a investițiilor străine directe în regiuni. Lipsa finanțării și capacitatea administrativă redusă limitează dezvoltarea unor mari proiecte de infrastructură, ceea ce presupune o rată mică de absorbție a fondurilor europene. Deși s-a încercat încheierea unor contracte de parteneriat public-privat (PPP) pentru proiecte rutiere, încă există o capacitate limitată de a identifica, a efectua și a monitoriza concesiunile PPP în conformitate cu bunele practici din domeniu. În timp ce infrastructura de transport rămâne esențială, pandemia a dovedit importanța investițiilor și în sectoarele sănătății și educației și punctele slabe în aceste domenii critice.
Privatizarea companiilor de stat trebuie să devină o prioritate. Companiile de stat sunt în continuare jucătorii dominanți din sectorul energiei și al transportului, împovărând finanțele publice, în timp ce guvernanța corporativă rămâne influențată de politică. Privatizarea prin ofertă publică inițială (OPI) ar atrage investitori și ar crește capitalizarea pieței, sprijinind astfel dezvoltarea piețelor de capital.
Trebuie rezolvat deficitul de forță de muncă. Îmbătrânirea populației, împreună cu emigrarea forței de muncă și calificările inadecvate fac din ce în ce mai dificilă îndeplinirea cerințelor de forță de muncă pentru angajatori, mai ales că economia se va deplasa în mod natural către sectoare cu valoare adăugată mai mare. În același timp, participarea pe piața forței de muncă este în continuare problematică pentru femei, persoane în vârstă, tineri și persoane din zonele rurale. Politicile active privind piața forței de muncă ar contribui la rezolvarea participării reduse a forței de muncă, iar extinderea oportunităților de formare și îmbunătățirea sistemului educațional ar asigura o mai bună concordanță între competențele oferite de forța de muncă și cele solicitate de firme. Mergând mai departe, competențele digitale ar trebui să reprezinte un domeniu prioritar.